Bunica

Cu parul nins, cu ochii mici Si calzi de duiosie, Aieve parc-o vad aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus dupa fus, Din zori si pâna-n seara; Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasa de nespus În portu-i de la tara... Cata la noi asa de blând, Senina si tacuta; Doar suspina din când în când La amintirea vreunui gând Din viata ei trecuta. De câte ori priveam la ea, Cu dor mi-aduc aminte Sfiala ce ma cuprindea, Asemuind-o-n mintea mea Duminecii preasfinte...

Înapoi
POEȚI CĂUTARE