Saluta zdranganind din strune, Batând cadenta din picior, Si cânta, leganându-si capul, Cobzarul, mândru cersetor... Iar dupa datina strabuna Când îi întinzi paharul plin, El nu bea pâna ce închina Si varsa jos un strop de vin... Cobzarule, de-ai sti cât farmec Si voie buna raspândesti Cu zvonul cântecelor tale În inimile românesti! Noi toti suntem asa de tineri, Ca am putea sa-ti fim nepoti... Dar când ne zici batrâna doina Esti cel mai tânar dintre toti!