Vai, de la A până la E Atâta depărtare e Şi de la E până la A Tot alfabetul va-ngheţa. Şi nu va exista nici cale Să lege blândele vocale Vocalele împărăteşti Care am fost şi care eşti. Şi de la A până la A E toată nebunia mea Şi de la E până la E Cum trece viaţa repede. Şi A spre E ridică glas, Iubito, singură-ai rămas Şi E spre A ca-ntr-un deochi Ridică negrii, blânzii ochi. Mai stai îi spune A lui E Nu ai de ce, nu ai de ce Mai stai îi spune E lui A Mă duc, că se va-ntuneca. Şi jos, într-un absurd spital, Consoanele au astăzi bal, Iubita mea cu E major, Acum, nici nu te mai implor Iubitul meu, cu a de mână! Nimic din noi n-o să rămână Şi ne vom stinge-ncet, încet în insectar şi-n alfabet. Adio, E, frumoasa mea, li plânge depărtarea A Şi de la A până la E Un pod ceţos de ţurţuri e Şi de la E până la A Consoanele se vor usca Şi vai, când strângi pe E cu A Polen sonor, înseamnă EA Şi E în locul ei se zbate, Ea cea mai tristă dintre toate, Şi A nu ştie că nici nu-i Ea care-a fost motivul lui. Adio, E, iubirea mea, Semnează trist vocala A.