Se urcă Basarabia pe cruce Şi cuie pentru ea se pregătesc Şi primăvara jertfe noi aduce Şi plînge iarăşi neamul românesc. Noi n-avem nici un drept la fericire, Mereu în casă moare cineva Şi n-are ţara dreptul să respire Şi nici pe-acela, simplu, de-a visa. De-acolo unde s-a sfîrşit pămîntul, Vin triburi, să ne ia pămînt şi fraţi Şi-n faţa lor abia rostim cuvîntul Şi, prin tăcere, suntem vinovaţi. Ce cale poate ţara să apuce? În tragica, neconvertita zi, Se urcă Basarabia pe cruce Şi nu ştim învierea cînd va fi.