Adevărurile simple, curajosul ce le strigă, au fost spuse, nu o dată, de furnic și de furnică. Dar furnica și furnicul, care nu mai au hodină, nu le-au spus cu frunza verde, ci le-au spus cu rădăcină. Rădăcina crește-n hume, rădăcina crește-n stâncă, rădăcina crește-n suflet și-n cuvânt mai crește încă. Și frumoasele-adevăruri au trecut astfel prin vreme către viața anonimă, către veșnice poeme.