Cerul tau, Moldova, e de-albastru, e de verde frunza ta oricand. Un pamant mai scump pe lume nu e, nici mai dulce nu e un pamant. Casa mea la margine de Tara creste fir de busuioc in prag. Nu e nicaieri un plai mai tanar, nu e nicaieri un plai mai drag. Arde-n soare roua diminetii ca o ploaie grea de margarint La Moldova orice primavara e de randunica si argint. Se implina spicul ca voinicul: de lumina blanda soapta lui. Nu-i o alta glie mai frumoasa, alta glie mai aleasa nu-i. Tu esti partea noastra de iubire, tu esti dorul nostru cel mai dor; pleaca cineva de langa tine, niciodata nu ti-a fost fecior! Doina ta, Moldova, e de leagan, hora ta de codru e, de grui. Nu-i pe lume alt meleag mai pasnic, alt meleag mai sfant pe lume nu-i!