Ai plecat intr-o seara de vara: te-a furat, te-a strigat un baiat. Si mi-i dorul nebuna vioara, si mi-i sufletul neimpacat. Esti departe-departe-departe, frunza-i coapta si tremura greu. Calea Robilor vesnica arde: o fi calea destinului meu Nu stiu: vina a cui va ramane? Poate-a mea, poate-a ta, poate-a lui Ce mi-i soarele zilei de maine, daca-a fost o iubire si nu-i! Lacrima amara, lacrima amara ma incearca iara ca un vechi refren. Amintiri si clipe reancep sa doara, ora e tarzie, e pustiu in gara Si nu mai vine nici un tren!