Palma ta ne-a mângâiat, vorba ta ne-a legănat, am crescut cu alți copii de-o seamă. Lângă pomul cel rotat, lângă spicul cel bogat, lângă pragul casei noastre, mamă. Am fost buni și răi am fost. Tu ne-ai căutat un rost, cu povețe plânse în năframă. Tu ne-ai învățat un grai, tu ne-ai dăruit un plai și-am plecat cu el în lume, mamă. Patru zări am colindat: le-am trecut în lung și-n lat; drumurile și acum ne cheamă. Tu ne-ai așteptat mereu, am venit când ne-a fost greu, te-am găsit încărunțită, mamă. Ploile sunt azi de dor, arșițele de ogor, nopțile sunt clopote de-aramă. Toamnele te-au vestezit, iernile te-au cărunțit, ca pe-o floare din grădină, mamă.