Moștenire

Eu trecutul nu mi-l vînd, Chiar să nu am de mîncare, Eu cu el am fost şi sînt Moldovean de la născare. Moldovean şi patriot Al acestui colţ de glie, Cred în Ştefan Voievod, Om de-naltă omenie. In Ion Viteazul cred, Poreclit Ion Cumplitul, Cel cu inima de ied, Nevîndutul, neturcitul. Eu trecutul nu mi-l vînd, Bani de aur nu doresc; Orşiunde, orşicînd Ştiu ca omul să muncesc. E trecutul tot al meu, E a mea Moldova-toată, Chiar dacă şi sînt plebeu, Şi nu viţă împărată. Vin din secol în frămînt, Vin din timpuri zbuciumate, Doina plîng şi doina cînt, Cine-a spus că nu se poate? Nu i-o fi plăcînd cuiva Limba noastra cea latină? El să plece, de-i aşa, Şi-napoi să nu mai vină. Moştenesc acest trecut Din părinţi, ca pe-o moşie. Eu cu dînsul am crescut Şi-am scris prima poezie. Altceva ei n-au avut Ce să-mi dee, bieţi ţărani, Mi-au dat doar acest trecut, Într-un car cu doi plavani.

Înapoi
POEȚI CĂUTARE