Mi-e poftă de-o tocană De porc, basarabeană. Mi-e poftă și de-o zeamă, Ca la bătrâna mamă. De-o mămăliguță, iară, Mi-e poftă - cu-o jumară Să o mănânc, pe-o masă Cu trei picioare, joasă, Sub un salcâm, afară, În fapt târziu de vară. Mi-e sete și de-un vin, Dar nu de-un vin-pelin, De-un vin de razachie, Care mai mult să-adie A vin decât să fie, Mi-e sete de-o rachie, De-o țuică străvezie, Palincă oltenească, Palincă românească. Deprins cu "nu se poate", Vreau să fiu om în toate - Un an pe încheiate Înger am fost. Destul! De vorbe sunt sătul. Sătul și de spital, Chiar de gerovital. Mi-e tare dor de viață, De-o sfântă dimineață Cu soare roșu-roșu; Să cânte-n prag cocoșul, Să-mi spună-Aleaxandrina Să-aduc din nou mașina, Ca să plecăm cu ea În codru, la cișmea, Să adunăm alune, Ciuperci, dar nu nebune, Împărătești, din care Să facem masă-mare Și să ne pară bine Că nu suntem ruine, Că răul tot s-a dus Cu-acel autobuz - La vale, mai departe De viață și de moarte.