Undeva departe, unde eu nu sînt, undeva departe viscoleşte blând. Undeva departe, unde tu nu eşti, undeva departe ninge ca-n poveşti. Undeva departe, unde-am fost cândva, arde focu-n vatră, cum şi-atunci ardea. Undeva departe, peste albe lunci, arde-n geam lumina, cum ardea şi-atunci. Undeva depare cap în cap se bat Vârfurile, munții - tună, pietre cad, Cum să treacă omul, a trecut cândva? Nici nu zboară puiul, pasărea. Undeva departe unde doru-i dor, Nu mai bate-n poartă nici un urător Răsfoiesc o carte singuri, doi bunici Ca doi sfinți apostoli, ca doi mucenici. Știu pe dinafară cartea, dar aud Parcă-i nouă taina, veche de-nceput, Parcă se-nfiripă chiar aici și-acum Lumea se-nfiripă tânără, altcum. Undeva departe locului a stat, Soarele și arde neasemănat A venit pe lume, s-a născut un fiu Crucea să și-o poarte, răstignit de viu. Undeva departe veșnic undeva Unde mai răsare de sub nor o stea, Și cu ea cu steaua când nămeții cresc Iarăși crăișorii se călătoresc. Se ascunde? Unde? Steaua maica plânge A rămas o dâră, ca un brâu de sânge.