Vine-un chiot dinspre munte, Vine freamăt din păduri - Tudor domnul vine-n frunte, Cu mulţimea de panduri! Iar din Jiu, din apă sfântă, Iese cântec vitejesc, Şi cu glas de surle cântă Tot poporul românesc. Lasí să-i sune surle-n ţară, Să-şi adune-olteni destui, Ţara s-o vedem noi iară Veselă pe urma lui - Mândra patrie română Nu sub braţ de oameni slabi, Ci voinică şi stăpână Cum a fost sub Basarabi. Zboară corbi pe sus, băiete, Cârduri negre se-nvârtesc, Şi se zbat de-atâta sete Şi de foame se izbesc: N-au s-aştepte-oltenii rugă Să le dea de hrană-n văi - Oh, ciocoi, te-ajung în fugă Toţi răzbunătorii tăi! Cine vrea părtaş să fie Dreptului pe-acest pământ După Tudorin să vie! Că-i trimis de Domnul sfânt Să ne scape-acum odată De ciocoi, căci Dumnezeu Însuşi s-a pornit să-i bată, Cum ne bat şi ei mereu. Ridicaţi, români, Dreptăţii Steag cu sfântul George-acum Sfintei Legi şi libertăţii Faceţi-i odată drum! Cine nu-i cu voi, să ştie Că izbit va fi de voi, De cei straşnici în mânie Şi din leagăn de eroi. Domnul Tudor să trăiască! Sus cu toţii, pui de lei, Pentru ţara Românească, Pentru drepturile ei! A-mbrăcat cămaşa morţii Domnul Tudor, ca Hristos, Dar schimba-va pasul sorţii, Va trânti dranii jos!