Scumpă ţară românească, Cuib în care ne-am născut, Câmp pe care s-a văzut Vitejia strămoşească, Scumpă ţară românească, Te salut! Şi-a mea frunte ţi se-nchină Ca naintea unui sfânt, Căci, deşi copil eu sunt, Inima de dor mi-e plină. Să te văd mereu regină Pe pământ. Să ai viaţă de vecie, Să sporească-al tău popor; Sub stindardul tricolor Să nu vezi decât frăţie, Şi-atunci, dac-o fi să fie, Pot să mor!