Pe alta, nu pe tine, Se cade să cuprind – Tu braţele-mi legaseşi Cu-al mamei păr albind, Ce l-ai tăiat în noapte, La ora de mister, Cu lama unei stele Desprinse de pe cer. Mai plouă sus în ceruri Şi ninge pre pământ, Nu sunt atât de tânăr, Dar nici bătrân nu sânt. Încerc să rup strânsoarea – Îmi cade braţul slab… Şi părul ce mă curmă Se face tot mai alb.