Cutremur

Mama intră-n mare. Asfinţire lină. Sfintei mari întinderi Cuvios se-nchină. Alb împrăştiate Pletele-i pe valuri Coperă, o, marea Pruncii fug pe maluri. În adânc nurora, Cu închise pleoape, Ca o stea prelungă, Şerpuie sub ape. O, dar ce cutremur Când pe valuri urcă Şi cu părul mamei Părul ei se-ncurcă!

Înapoi
POEȚI CĂUTARE