Lui Paul Alexandru Georgescu Iată, În urma războiului Răniţii vin. Din urma răniţilor – Morţii tăcuţi. Din urma morţilor – Plugul cel drept. Din urma plugului Tu, Doamne, Paşii îţi legeni. O brazdă, O brazdă amestecată Roşu Cu seminţele Tale, Cu sângele nostru, Cu gloanţele încă Fierbinţi Aceasta să fie oare Viaţa pe care Din marea Ta viaţă Ne-ai dat-o?! Doamne, care, Aidoma unui cosor, Aidoma muchiei lui, Ţie împotrivă, Palma noastră În palma Ta o ţii. Spunem că te iubim, dar N-ai încredere-n noi – Mâine iar încăiera-ne-vom. Şi ne-ai părăsit. În lipsa Ta, Iată, răsar iarăşi Coarnele de foc Ale întunecatului diavol. Şi par să nu-l Mai poată înfrunta Nici ruga mamelor, Nici dreptatea luminosului plug. Doamne, care nici din urma Copiilor Nu mai doreşti să mergi.