Mă rog de tine, ploaie, Când zbori către planete, Stropeşte gura mamei Şi-o apără de sete. Mă rog de tine, codru, Căci anii tăi tot fi-vor! Cuprinde-i cald fiinţa Şi-o apără de vifor. Mă rog de tine, iarbă, Mângâie-i talpa goală Şi sărea grea din oase Şi-o apără de boală. Mă rog de tine, munte, Cât zboru-o să mă poarte Sărută ochii mamei Şi-i apără de moarte.