Lui Laurenţiu Fulga Mai sunt în seara cea de aur… Şi-ascult pe malul de nisip Cum lin, ca stelele pe munte, Îţi curge liniştea pe chip; Cum iese raza din găoace Spărgând al stelei limpezi ou, Şi cum se-acoperă mut apa De roua unui cântec nou; Cum cineva în aer, tainic, La buze duce marea blând, Cântând din ea ca dintr-o frunză De dor tăriile umplând.