Lui Vasile Leviţchi În munţii cu brazi Alb răsărit. Orice necaz M-a părăsit. Am văzut veşnicia Era singură. Tăcută Ca laptele mamei. * * * Tu îmbrăcată mireasă, Eu îmbrăcat în cuvânt. Sângele lui, al eroului, Înveşmântat în vânt. Pomul îngrădit cu mireasmă, Sufletul mamei cu nişte cocori. Atât de fără Apărare cu toţii! Şi totuşi, Pe stâncile zilei, Biruitori!