Nu-astepta rasplata mare Pentru facerea de bine- Lumea este schimbatoare, Trece iute peste tine. Si-ti gaseste-ntr-o clipita O multime de gresale Spre a fi indreptatita In opiniile sale. Ba ca sufletu-ti cuteaza Catre zone fara nume, Ba ca unul iti cedeaza Locul lui in asta lume. Iar cand ti se face sila De aceste mofturi clape Si de tine-un pic de mila Si ii lasi sa sara-n talpe. Si sa-nsire pan-amija Cate dracul le inspira, Amintindu-ti cu ce grija Si pe Crist il rastignira. Si te duci unde iti scrise Darul tau de poezie, Spun ca Dumnezeu gresise Ca la dat anume tie. Nu-astepta deci multumire Pentru-a tale fapte toate, Nu primi nici o marire, Ca iti pierzi din libertate. Tu asteapta-te, terestra, Sa iti puna-n deal o cruce, Unde-n sunet de orchestra Cu-alai mare te vor duce. Si cand vei avea sub luna Doar in tintirim o casa Ei vor spune ca-i fost buna Si de nimeni inteleasa. Cat mai poti cu ochii, plansii, Sa-ntrvezi ce ai a face Da-te-n laturi de la dansii Sa te lase-odata-npace.