Cad frunze peste capul meu şi-al tau, Peste-ale tale gânduri si-ale mele, Cad frunze ca parerile de rau, De stam pe loc, ne-acopera cu ele. Cad frunze şi tu nu mai ştii ce faci, Şi pleoapele-ți închizi peste vedere, Sa mergem, dragul meu, de sub copaci - E-un farmec trist în blânda lor cadere. Sa mergem, cât ne-au acoperit, Caci în caderea asta se conține Şi moartea verii care ne-a iubit, Şi a iubirii mele pentru tine.