Voi mai arde oare între lut si stea? Vei mai sti ce gânduri trec prin mintea mea? Voi mai plânge-n frunze toamna ce-a plecat? Vei mai crede oare ca nu te-am uitat? Cade-amurg cu alte ceturi si cu ploi, Ce-a fost ieri nu are cale înapoi, Alta este raza frânta între nori, Caci nimic pe lume nu-i de doua ori. Valul vietii scoate luntrea-mi din delir – N-am s-astept în noapte ca un trandafir. N-ai s-auzi alaturi ce-ai ranit usor: Pasul meu în tremur, versu-mi vestitor, De pe-acum ne-acopar zile, nopti, trairi, Amintiri si frunze, frunze si-amintiri...