E-o oboseală-n toţi de vorbe goale, Doamne, tu mă priveşti de undeva – Ţine-mă tare în privirea Ta, Lumină-a vieţii noastre, lină, moale... Pentru a-ncape bucurii şi jale, Tu, Doamne, mă înveţi foc a mânca – Ţine-mă blânda în privirea Ta, Lumină-a vieţii noastre, lină, moale. Ştiu, unde sufletul doar are cale Zbura-voi, Doamne, spre matricea mea, Dar voi să las şi pe pamânt ceva Din măreţia veşniciei tale – Ţine-mă clară în privirea Ta, Lumină-a vieții noastre, lină, moale...