S-a lasat toamna
S-a lasat toamna, dragostea mea , o auzi,
Atingand cu raceala-i partea noastra de viata,
Aparandu-mi privirea de ochii tai cruzi
Cu fuioare de ceata.
A palit verdele, crangul e mai sarac,
De mult ce-am ars departe-s de tine c-un veac,
Desi traim intr-o clipa.
Sa lasat toamna, dragostea mea, mai domol~
Se misca apa sub vraful de frunze cazute,
Sufletul meu , credulul, de tine e gol.
Presimtirea se-ascute.
Mai flutura niste aripi printre copaci,
Chipul tau se dezvaluie sub un cort de tacere
Sa lasat toamna dragostea mea , ce te faci
Cu atata vedere?...
Te cunosc totusi mai bine decat s-ar parea~
Orice cuvant isi sapa in mine traictorie,
Sa lasat toamna , ce te faci, dragostea mea,
Cu atata memorie?...
S-a lasat toamna , dragostea mea, in sfarsit,
Atinsa ma simt si eu de-a ei rasuflare~
Vin de parca ma duc, plec de parca-am venit
C-un surplus de visare.
Înapoi