Se poate intampla ca te-am vazut Pe un taram de sfere visatoare Inca-nainte de-a ne fi nascut Si de-a ne-nchide-n trupuri fiecare. Poate de-aceea pe cand stam plecati Pe propria-ne moarte-ascunsa-n ele, Vechi amintiri ne tin cutremurati De-acel taram de dincolo de stele. Privim prin trupuri, radem ne miscam Cu-o disperare-aproape nefireasca Ca nu aceasta carne ce-o avem- Acele sfere vor sa se uneasca. Si cum ne-mpiedecam de-un altul eu, Inlantuiti de fibrele fiintei In ochii nostri plange Dumnezeu Tragand pe sine pleoapa suferintei. Si cat de straniu, o , mai mult cumplit E de la sfera ta spre-a mea suisul: Nu vietii ii e datul de unit, Doar mortii ce ne scoate invelisul. Se poate intampla pan' la mormant Sa nu ne mai vedem printre risipe, Ci-o clipa ca aceasta pe pamant Va naste-n cer un infinit de clipe.