Lumini scăpate din cuptor se zbat între pereţi. Şi trupul moale ca de în curat şi părul ţi l-ai uns peste-o cadelniţă-n tămâie, fir de fir, ca să miroşi la fel c-un patrafir. Prin sat trec sanii grele de tăceri. Cu genele ghicesc poteca sărutărilor de ieri. Fulgi moi şi graşi îmi troienesc în pace lumea ca de scrum, şi fulgi de-aramă azvârliţi din cer par clopoţeii atârnaţi de gâtul paşilor de cai pe drum. Ciobanii întârziaţi pe uliţi simt ca cei cari s-au culcat au clipe de tămâie şi de in curat. Curat.