Cu rugăciunile tale se mai ţine lumea, cu rugăciunile tale mai trăim. Fiecare lacrimă a ta prelungește minunea în care ar trebui să învăţăm să iubim... Vorbele tale mai fac posibilă viața, tristețea ta ce ne mai dă bucurii... Dar ne-mbulzim la rău și nu ne trage aţa să ne întoarcem și să îți fim ca niște copii... Niciodată nu vom putea să-ţi înapoiem ce ne dăruiești. Niciodată nu îţi vom merita iubirea cea atât de adâncă... Floarea Cerului eşti! Ridică în inimile noastre a credinței nebiruită stâncă! Ține-o deasupra minţilor noastre rele ca o ameninţare... Învață-ne să iubim! Atinge-ne și dă-ne alinare și-ai tăi să fim!