În noua, clara zi de-afară, vechi pofte ies din vizuini şi cu aceeaşi veche gheară rup din speranțe noi ciorchini. Aceeaşi haită mai flămândă aşteaptă azi ce n-a fost ieri, adulmecând în veche pândă mireasma altor adieri. În noua zi atât de clară, vechi braţe-nvinse în ajun, uitând înfrângerea de-aseară, noi zări pe cicatrici îşi pun. Şi-n noua zi, din biete luturi urcăm noi vulturi de topaz ca să-i prefacem, seara-n fluturi scrumiţi la simple lămpi cu gaz.