Doamne, fă din suferinţă, Pod de aur, pod înalt, Fă din lacrima velintă Ca intr-un pat adânc şi cald. Din lovirile nedrepte Faguri facă-se şi vin. Din infrângeri, scări şi trepte, Din căderi, urcuş alpin. Din veninul pus in cană Fă miresme ce nu pier. Fă din fiecare rană o cădelniţă spre cer; Şi din fiece dezastru si crepuscul stins în piept, Doamne, fă lăstun albastru si fă zâmbet înţelept.