N-ai dezmierda, de n-ar fi să blestemi. Surâd numai acei care suspină. Azi n-ai iubi, de n-ar fi fost să gemi, de n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină. Şi dacă singur rana nu-ţi legai, cu mâna ta n-ai unge răni străine. N-ai jindui după frânturi de rai, de n-ai purta un strop de iad în tine. Că nu te-nalţi din praf, dacă nu cazi cu fruntea jos, în pulberea amară; şi dacă-nvii în cântecul de azi e că mureai în lacrima de-aseară.