Atâtea nopti de zbucium si veghere Ce slab si palid te-au facut la fata! Ca un drumet din vai pierdu-te-n ceata Te bucuri azi, ca vezi ca noaptea piere, Si cum întâia raza te rasfata Pe frunte, dulce, sfânta mângâiere A celui ce da tuturor putere Din nesecatul lui izvor de viata! Asculta ciocârliile departe Cum trâmbiteaza imnul biruintei! Jos, ara omul în sudoarea fetii. Sus! Sus! Îmbraca platosa credintei Si-arunca-te viteaz în toiul vietii: Iubeste, cânta, lupta? pân' la moarte!