Pomul fermecat
Sunt nopti cand ma asemui
Cu fiul de-mparat,
Ce strajuia sub pomul
Cu merele de aur;
Ca el veghez (cand noaptea
Ce-n juru-mi s-a lasat
Tacuta si tarzie-i)
Sub pomul fermecat,
Ce poarta-al fanteziei
Nepretuit tezaur…
Sunt visurile mele
Ce noaptea imi rasar
Mai vii decat atuncea
Cand in odaie-i soare;
Si eu ma lupt cu somnul,
Gonindu-l in zadar,
Intind spre ele mana,
Cu ravna-adanca, dar
Ma-nvinge-n veci stapana
Putere-adormitoare…
A doua zi, cand caut
La cantecul meu scris,
Nu-l recunosc, si-atat e
De stearsa si pierduta
Intreaga stralucirea
Comorilor din vis,
De pare ca-ntr-o clipa,
Cand ochii i-am deschis,
Ar fi furat-o-n pripa
O mana nevazuta…
De-s trist de-aceea ziua
Ca fiul de-mparat
Ce strajuie sub pomul
Cu merele de aur,
Ma-ntorc voios (cand noaptea
Ce-n juru-mi s-a lasat
Tacuta si tarzie-i)
Sub pomul fermecat,
Ce poarta-al fanteziei
Nepretuit tezaur…
Înapoi