Lerui, Doamne Ler, Din înaltul Cer, Cerne Maică, cerne, Fulgi moi i-așterne, Nimeni să nu-i vadă Urma prin zăpadă, Să nu se cunoască Ce fiu va să nască. Lerui, Doamne, Ler, Din înaltul Cer, Coboară, coboară, Preasfânta Fecioară; Dar pe unde merge Urma i se șterge, Taina din vecie Nimeni să n-o știe. Lerui, Doamne, Ler, Din înaltul Cer, Intră-n staul, iată Maica Preacurată În staul de vite, Pe paie strunjite, Să nu se cunoască Ce fiu va să nască. Lerui, Doamne, Ler, Din înaltul Cer, Cerne luna, cerne, Raze albe-așterne, Lumina cerească Din iesle să crească, Razele-n zăpadă Îngeri să le vadă, Din înaltul Cer. Lerui, Doamne, Ler!