Azi e praznic luminos, E Crăciunul cel voios; Prunc mic Domnul S-a făcut Şi în iesle S-a născut. Toţi creştinii prăznuiesc Şi de Prunc se veselesc. Dar Soborul de Fecioare Nu mai are sărbătoare. Că petrec în greu necaz Şi cu lacrimi pe obraz. Sunt hulite şi orfane, Prigonite şi sărmane. Fără Mamă fără Frate, Prin străini împrăştiate. Maică Sfântă Prea Curată Mila mare ţi-o arată, Lasă-ţi Îngerii să zboare, Peste neagra închisoare; Mamei Scumpe să îi spună, De la noi, o veste bună: Că o aşteptăm să vină, Să ne aducă iar lumină, Aşteptăm pe Frăţior Pe doritele Surori Şi să facem Prăznuire Sus în deal la Mănăstire Tot soborul să slujească Pruncu-n iesle să zâmbească.