Te vindem iar cu sărutări viclene, Prin nepăsare oarbă și prin lene. Te biciuim cu vorbe de ocară, Te pălmium cu ură ca de fiară. Te adăpăm cu suc de-amărăciune, Din pofte rele și din stricăciune. Te țintuim pe cruci de nedreptate Prin ciuele uciderii de frate, Iar împletim blestemele de tată, Să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată. Tu iarăși zici, în blândă rugăminte: "Nu știu ce fac. Îngăduie-i Părinte."