Botezătorule Ioane, S-a pustiit Lăcasul tău, Căci moda cea vicleană Și-a pus aici cuibarul său! Acum n-auzi ca altădată Chemarea cea de pocăință, Ci numai cântece la radio Din lumea cea fără de credință. Iar lângă apă ucenicii Nu se mai văd urmându-ți ție Căci astăzi stau necredinciosii Și fac aici negustorie! Pe calea cea duhovnicească Noroadele nu mai aleargă Căci lumea și-a croit o cale De răsfățare, mult mai largă! Puțini din oamenii de astăzi Mai vin acum să se boteze, Căci cei mai mulți - la apa Sfântă Pogoară azi să se distreze! În loc de Sfinte Slavoslovii Și clopote răsunătoare Acum auzi în toată valea Urâtul zgomot de motoare! Iar lângă pestera cea veche Sălasul tău din Vitavara Se desfătează Beduinii Cu turma lor, în toată vara!