Cugetare la Dumnezeiasca Smerenie a Mântuitorului

Smerenia Ta, Milostive Aș vrea întru versuri s-o cânt Dar căutând eu cu râvnă Nu pot ca să aflu cuvânt. Venit-ai în lume, Iisuse, Luând chipul nostru sărac Tu, Care esti întru Slavă Născut înainte de veac! O, taină neînțeleasă Că Tu din cer pogorând Nu s-a aflat pentru Tine Un loc primitor pe pământ. Doar pestera strâmtă cu ieslea Ți-a dat oarecând adăpost Și după o viață smerită Odihna pe Cruce łi-a fost! Păstorii cei de la turme Ți-au fost vestitori mai întâi Pescarii din Galilea Au fost doară sfetnicii Tăi! Ai stat la masă cu vamesi, Pe cei păcătosi i-ai primit Iar boalele cele grele La toți le-ai tămăduit! Vestit-ai săracilor Slava Din veacul cel viitor Și celor din întuneric Lumină le-ai fost tuturor!

Înapoi
POEȚI CĂUTARE