Rămas de mic orfan pe lume, Ca un copil al nimănui, Mi-am pus nădejdea mea spre Domnul Cerând de-a pururi mila Lui Bunica, Dumnezeu s-o ierte, Mi-a semănat de timpuriu În suflet tainele credinții Și rodul lor mă ține viu O, scumpa mea bătrână sfântă Eu, tot ce am îți datoresc, Căci m-ai adus la cunoștința Părintelui Celui Ceresc Când tatăl meu (cum zice psalmul) Și mama mea m-au părăsit, Atuncea Domnul cel din ceruri La sânul milei m-a primit Deci, suflete al meu smerite Întraripează-te mereu, Prin rugăciune prea fierbinte și dragoste spre Dumnezeu. Privind în inimă cu mintea Să cauți tainicul izvor, Din care viața se adapă Cu darul cel mântuitor Urmează calea mântuirii Trăind în pace singurel și toată grija cea lumească S-o lepezi astăzi pentru El.