Jertfa cea cu păcat
Un călugăr de la Neamțu
Foarte osârduitor
Ce era cu pildă vie
Pentru toți cei din sobor,
Avea multă sârguință
Și plătea la Leturghii
Într-u sfânta pomenire
Pentru morți si pentru vii.
Și din râvna lui cea mare
Ca să poată pomeni
Se zbătea pentru parale
Să le poată sclipui.
Casa lui si cu grădina
O dădea la chiriasi,
La boierii cari vara
Regulat veneau din Iasi.
Au venit întâi mai simplu,
Arătându-se retrasi,
Dar pe urmă ei făcură
Casa lui ca la oras.
Au adus cu ei cucoane
Și copii gălăgiosi,
Mandoline, gramofoane,
Să petreacă sănătosi.
Ca să facă observații
Cuviosul nu putea,
Căci boierii plăteau bine,
Și mai mult decât cerea!
Liturghiile de-a rândul
Pentru dânsul se făceau
Și părinții de la slujbă
Tare mult îl fericeau!
Mai ales la "Panahidă"
Foarte darnic mai era
Și la zilele acelea
Praznic pentru toți făcea.
Dar odată-n Postul Mare
S-a făcut celui numit
O descoperire sfântă
De un frate adormit.
I s-a arătat acela
Care mult se pomenea
Și privind la dânsul aspru,
Mortul a grăit asa:
Nu mai face pomenire
Frățiorul meu iubit,
Căci ca fumul mă îneacă
Cele ce mi-ai dăruit!
Jertfa ta de la chirie
Nu mai este de folos
Ci mai mult mă chinuieste
Ca un fum cu greu miros!
Când se urcă plin de daruri
Îngerul de jos la ceriu,
Se aude cum răsună
Muzică de la boieri.
Într-o clipă se preface
Milostenia în scrum
Și se face o putoare
Și un negru nor de fum!
Lasă-mă de-acum în pace,
Plata de la marțafoi
Nu aduce procopseală
Nici la tine, nici la noi!
Rugăciunea ta si pacea
Ce aveai la început
Ne era un dar si nouă
Decât toate mai plăcut.
Căci făcându-ți ascultarea,
Preotul ne pomenea
Și era mai mare plată
Decât din chiria ta.
Ți-ai vândut Părinte pacea
Pentru banii de haram
Și aduci rod din păcate
Ca și Eva lui Adam!
Nu te saturi de-acuma
Nici pentru comândul tău,
Căci făcându-ți ascultarea
Are grijă Dumnezeu!
Mulți Monahi își fac pricină
Adunând pentru comând
Si cu asta ei încalcă
Îngerescul legământ ...
Sărăcia cea de voie
Pentru cinul îngeresc
Este bogăția sfântă
Din prinosul sufletesc.
Voi, această sărăcie,
Frate, ați făgăduit
Și comânduri nu vă cere
Ca la cel căsătorit!
Înapoi