POEȚI CĂUTARE

O jertfă neobișnuită

Împrejurul Mânăstirii De la Muntele Sinai Nu erau păgâni ca astăzi, Peste tot crestini vedeai. Când a fost robit Sinaiul De păgânii saracini, S-a vărsat urgie mare Contra bieților crestini. Carii si-au păzit credința Au murit ca mucenici, Alții (vai) prin lepădare S-au cruțat de inamici. Un crestin din cei cu râvnă Și prea bine credincios, Căuta să-si scape viața Într-un loc prăpăstios. Mort, sau teafăr, mi-i totuna (Cugetă bietul crestin), Numai să-mi păzesc credința Și să scap de saracini. Dar nevasta lui văzându-l Apucatu-l-au de strai Și plângând striga cu jale: Unde fugi bărbate, stai! Cauți numai tu scăpare, Dar pe mine cum mă lasi Între liftele păgâne Cu sărmanii copilasi? Sunt femeie, fire slabă, Oare cum te-ai îndurat Să mă lasi pe mâini streine, Nu ți-i frică de păcat? Dacă mai rămân în viață Răii mă vor necinsti Și spre lepădarea Legii Ei pe toți ne vor sili. Iar de vrei să fugi acuma, Rogu-te să mă jertfesti Dimpreună cu copiii Și pe urmă liber esti ... După cum ducea la moarte Avraam pe fiul său, Fă-ne si pe noi acuma Jertfă pentru Dumnezeu. Rugămințile femeii Pe bărbat l-au biruit Și dorința ei fierbinte Într-o clipă s-a plinit. Copilasii cu nevasta Și-au plecat grumajii lor, Căci vedeau în spada morții: Scutul cel mântuitor. Moartea lor a fost primită De Stapânul Savaot În Jertfelnicul din ceruri Ca o ardere de tot. Neavând acuma grijă De nevastă si copii, Sta ascuns crestinul nostru Prin (prăpăstiile) pustii. Rătăcind el ani de zile Ca un om sălbăticit Un fior de îndoială Îl făcea nedumerit. Cam asa zicea în sine Și se tânguia mereu: Oare este primită Jertfa mea la Dumnezeu! Domnul însă mângâindu-l Îndoiala i-a gonit, Când i-a arătat si vremea Fericitului sfârsit. Deci mergând la Mânăstire Petrecea în rugăciuni Și uda cu râu de lacrimi Sfintele "Închinăciuni". Când a fost bolnav de moarte El vedea cum vin din Rai Să-l întâmpine cu cinste "Mucenicii din Sinai". Unii îl chemau pe nume Și cu drag îl sărutau, Alții felurite daruri Pentru dânsul aduceau. Cum ar merge la o nuntă (Spun cucernicii Părinți) A trecut din lumea asta Întovărăsit de Sfinți. Până azi se pomeneste În soborul Sinait Despre jertfa cea streină A acestui fericit.

Înapoi
POEȚI CĂUTARE