Ca un înger pământesc Ai vețuit în pustie Daniile, om ceresc Și lauda României. Vestea ta se răspândeste peste hotare Darul tău este lumină si vindecare Ca albinele sporindu-ți Mulțimea ucenicilor. Depărtat de lume ai petrecut Și din apa darului ai băut Izvorând tămăduiri Credinciosilor creștini Ca un pom ai fost sădit lângă izvoarele apei Și pe mulți i-ai îndulcit cu rodul înțelepciunii Darul tău la mulți le este tămăduire Viața ta, icoană sfântă de mântuire Iar povața ta s-arată lumină voevozilor. Fugind de slava lumească, te-ai depărtat în pustie Și locuință cerească făcut-ai din "Sihăstrie", Pe mulți vindecându-i de boale Prin rugăciunile tale. Daniil Sihastru cel minunat, Steaua Bucovinei și izvorul cel nesecat Astăzi se cinsteste de neamul românesc Iar sfinții dimpreună la ceruri prăznuiesc. Țara românească cu dulce grai Îl măreste astăzi pe odorul ales din rai, Pe marele Sihastru vestit întru norod Si povățuitorul lui Ștefan-Voevod