Suflete al meu

Nu căta aiurea, Vezi numai de tine Socotind securea, Morții care vine. Groaznică întrebare, Se va face-atunci Fără de-ndurare, Te vor da la munci! Dacă nu vei face? Rod de pocăință Cât mai ai soroace Și mai ai putință. Ca un fur pe moarte Când o vei vedea De năpraznă foarte Te vei spăimânta! Ajutor vei cere De la cei din jur Dar ei n-au putere Căci al morții fur, Are lângă dânsul Slugi înfricosate Ruga ta si plânsul Cel de-apoi nu poate. Caută vezi bine Nu da amânare Nici la rugăciune Nici la ascultare. Lasă grija lumii Taie vorbăria Nu fii robul lumii Cu bucătăria. Taci si vezi de tine Vrajbă nu căta Fii cu toții bine Și nu-i judeca. Dacă ai cu unul Mult prietesug Nu râvni la bunul Lui cu viclesug. Iar prietenia Tu s-o uneltesti Numai cu aceia Cari nu-s trupesti. Se cuvine ție A cerși la "Mire" Întru curăție Dar de mântuire. Chiamă al Său nume Cu zdobire multă Cât mai esti în lume Căci acum te-ascultă. Viața când s-o stinge Mila va-nceta În zadar vei plânge Și vei suspina.

Înapoi
POEȚI CĂUTARE