Iarăși lupte, iarăși sânge, Iarăși zgomot de război, Iarăși lacrimi nesfârșite Iarăși valuri de nevoi! Când a șters sărmana lume Lacrima de pe obraz, Au venit năpraznic iarăsi Alte valuri de necaz. Văduvele iar vor plânge Cu bătrânii cei sărmani Și copiii vor rămâne Iar cu miile orfani. Pustiise-vor orase Și pe mulți îi vor robi Unde sunt cântări desarte, Gloanțele vor dănțui. Iar în locul răsfățării Și a luxului nebun, Vor domni de-acuma groaza Și cutremurul de tun. Cari azi de zburdăciune Umblă goi nerusinați, Vor ajunge ca să umble De nevoie dezbrăcați. Când sporeste răutatea Se scârbeste Dumnezeu, Pentru asta vin în lume Și războaiele mereu!